Platforma electorala Alegeri Baroul Bucuresti, 24 mai 2015 Avocat Gadea Cristian-Alin, candidat la demnitatile de Decan si Consilier al Baroului Bucuresti_ Vezi cum a decurs in 2011, Adunarea Generala - un haos https://www.youtube.com/watch?v=LCZ_BugO2Oc
FONDATORUL Cabinetului de Avocat Gadea Cristian-Alin , TRANSMITE PE ACEASTA CALE, urmatoarea PLATFORMA ELECTORALA, azi, 11.05.2011/idem 01.04.2015.
Interviu Avocat Gadea Cristian-Alin, candidat la demnitatile de Decan si Consilier al Baroului Bucuresti Interviu realizat deIoana Vlad, redactor la cotidianul online de business si informatie juridica: http://www.avocatnet.ro/index.html/articles?id=24449
1. Care sunt motivele ce v-au determinat sa candidati la functia de decan al Baroului Bucuresti? Situatia dificila in care se afla majoritatea avocatilor din Bucuresti, dar si din toata tara, m-a determinat sa aspir la o schimbare, de fond si nu de forma, satul pana peste cap de poliloghia inaintasilor, cu credinta ca avocatii nu vor mai fi manipulati asa usor, si cu speranta ca ea poate fi indreptata de acum incolo, pas cu pas si comunicand cu toti colegii mei, care au ceva de spus.
2. De ce atu-uri beneficiati, in comparatie cu ceilalti candidati la conducerea Baroului? In aceasta competitie colegiala nu se pune problema unui atuu, decat cel mult la nivel ideatic. Sunt un avocat tanar si, in acelasi timp matur, prezent de 17 ani in avocatura, confratii mei, cei care ma cunosc, stiind foarte bine, ca am luptat, inca de la inceput impotriva nedreptatilor si a privilegiilor nemeritate ale unor seniori din marile case de avocatura.
Monopolul acestora tinde acum sa se generalizeze in avocatura, in sensul ca si-au impus regulile profesionale care sa-i avantajeze, incepand de la domeniul contributiilor datorate de catre avocati C.A.A. si, culminand cu orele zi-lumina pe care trebuie sa le presteze scalvii avocati pe plantatiile acestor mari cabinete.
Intotdeauna am spus lucrurilor pe nume, pentru ca intotdeauna, adevarul este unul singur: o mana de privilegiati fac regulile, ceilalalti le aplica, si aceasta chiar daca sunt potrivnice majoritatii “sclavilor avocati”.
3. Care sunt cele mai dificile probleme cu care se confrunta, in prezent, profesia de avocat? Sursa acestor probleme dificile o reprezinta tot acest grupuscul de privilegiati avocati, pe unii dintre ei nevazandu-i macar o data in instanta, dar care se folosesc de avocatii in house, aruncandu-le un os si, arogandu-si meritele mai apoi. In tot acest context, clauza de confidentialitate este “regele corupt” iar cea de exclusivitate este “regina vicioasa”. Avocatii “in-house” nu mai pot avea clientela proprie, ei ocupandu-se in permanenta si cu loialitate numai de problemele “marii case”. Acestia sunt “catelusii docili” ai “marii avocaturi”.
Timp de 20 (24) de ani acest grupuscul si-a impus normele care sa-i proteguiasca clientela captiva, profitand de indolenta, ignoranta, bunul simt, cinismul si indiferenta celorlalti avocati.
Ultimele doua congrese ale U.N.B.R. au demonstrat faptul ca, la ora actuala sunt doua organisme profesionale in avocatura care hotarasc in numele tuturor, fara sa consulte pe nimeni: consiliul U.N.B.R. si C.A.A. De fapt nu exista probleme dificile ci, probleme ce nu se vrea a fi rezolvate.
4. Ce opinie aveti referitor la propunerile de modificare a statutului profesiei de avocat? Propunerile respective au fost initiate tot de “grupusculul” de care vorbeam ca o sperietoare pentru avocatii “obisnuiti” pentru ca mai apoi sa apara vajnicii aparatori care sa-si aroge meritul retragerilor. Aceste propuneri au fost numai in defavoarea avocaturii ultimul exemplu fiind retinerea “la sursa” a unei cote de 1% din onorariile cuvenite avocatilor din oficiu, fara nici un fel de titlu si fara chitanta care sa individualizeze “obolul”. Astfel, principiul obolului merge nestingherit mai departe, victorios. Un alt exemplu, de obol obligatoriu este unic in istoria fiscalitatii: un avocat care nu castiga intr-o luna nimic este obligat la plata unei contributii catre C.A.A. de 230 lei, iar un avocat “dintr-o mare casa de avocatura” care castiga lunar peste 11500 lei (poate sa castige si un 1.000.000 euro), va plati obligatoriu doar 10 % din 11500 lei, adica 1150 lei.
In concluzie, sa luam de la gura avocatilor saraci si, sa protejam averea celor bogati. Acesta este principiul care dainuie in avocatura in intreaga tara. Acum va las pe dvs. sa intelegeti cine a adoptat o asemenea decizie la nivel de consiliul U.N.B.R. si, bazata pe ce considerente. Maine, poimaine, dupa ce vor mai trece valurile alegerilor si ale congresului, C.A.A. va propune si consilul U.N.B.R. va dispune o noua majorare a contributiei C.A.A.: de la 230 lei pana la ce suma va las pe dvs. sa ghiciti.
Astfel, avocatii saraci si care sunt cei mai multi, dupa ce au intrat in avocatura, platind o taxa de intrare de 3000 lei vor fi nevoiti sa se retraga, nemaifacand fata cheltuielilor. Si, asa vor ramane numai “baietii destepti”.
Afacerea e simpla: introducem in avocatura cat mai multi, le luam banii iar cand numai produc bani, nu ii ajutam s-o faca, ci, mai intai le impunem penalitati ilegale la un venit care nu exista sau care este modic, iar daca nu au bani de adus de acasa, sunt tocmai buni de exclus din profesie. Ca sa revenim la oile lui Panurge, ar trebui ca niste propuneri la statut sa fie favorabile avocatilor si, nu impotriva lor.
5. In opinia dvs., un avocat trebuie sa raspunda penal in cazul in care clientul sau comite o ilegalitate punand in aplicare sfaturile avocatului? Argumentati. Aceasta face parte din arsenalul de sperietori prin care se incearca o manipulare prin schimbarea centrului de greutate dinspre adevaratele probleme ale avocaturii spre cele false. Daca avocatul il instiga pe client sa comita o infractiune, atunci, aceasta situatie este deja reglementata de Codul penal. Sfaturile avocatului fata de client oricum sunt confidentiale si, nu pot prin ele insele sa constituie un temei al raspunderii penale, ci, eventual civile in masura in care s-ar proba ca avocatul a avut el insusi un interes independent de plata onorariului cuvenit.
6. Ce solutii vedeti in problema restantelor la plata onorariilor din oficiu? Restanta la plata onorariilor este iarasi o falsa problema deoarece intodeauna banii au existat, contul a existat, M.J.L.C. a virat banii lunar, dar au existat si dobanzile aferente.
7. Ce reforme veti implementa in cadrul baroului daca veti fi ales? Toate reformele vor fi pentru usurarea activitatii avocatilor si, nu pentru spolierea lor de catre o pletora privilegiata. 1. Rezolvarea situatiei actuale in ceea ce priveste taxa de barou si contributia datorata C.A.A., respectiv ilegalitatea “crasa” denumita “la zero lei venit, contributie de 230 lei, iar la peste 11500 lei venit, tot 1150 lei contributie”, perceperea anticipate a taxei de barou, de parca veniturile lunare ar fi si ele anticipate. 2. Rezolvarea situatiei actuale privind polita de asigurare pentru malpraxis, respectiv conditionarea avocatilor de incheierea acesteia. 3. Rezolvarea situatiei actuale a platii onorariilor cuvenite avocatilor desemnati din oficiu, respectiv plata la timp si in cuantumul stabilit a acestora. 4. Rezolvarea situatiei actuale a platii onorariilor cuvenite avocatilor desemnati din oficiu, care sunt din ce in ce mai mult “ciuntite” de instantele judecatoresti, incalcand in mod abuziv si flagrant protocolul U.N.B.R. – M.J.L.C. 5. Rezolvarea situatiei actuale privind distribuirea inechitabila a delegatiilor din oficiu la S.A.J., mai ales cele de urmarire penala. 6. Rezolvarea situatiei actuale privind atitudinea abuziva a instantelor fata de avocati. 7. Perceperea penalitatilor ilegale (respectiv, dublarea sumei datorate). 8. Conditionarea avocatilor “de a avea taxele si contributiile la zi” (achitate), pentru a putea obtine cardul sau legitimatia de avocat, sau pentru a putea fi inscrisi in Registrul de asistenta juridiciara gratuita (din oficiu). 9. Un suflu nou in Consiliul Baroului Bucuresti, respectiv 15 oameni tineri (pana-n 45 ani), alegeri libere si neviciate de interesele “MARILOR CABINETE DE AVOCATURA”. 10. Un nou raport de colaborare si coordonare cu Consiliul U.N.B.R. si, nu de subordonare. 11. Alte aspecte le vom dezbate intre noi, iubiti confrati, la Adunarea Generala din 21.05.2011/17.05.2015 12. Cum veti imbunatati management-ul baroului si relatia cu celelalte institutii (instantele, MJ, CSM, MP etc.)? Respectul datorat profesiei de avocat va fi cauza imbunatatirii raporturilor dintre barouri si celelalte institutii ale statului sau private. Ca sa putem fi respectati de catre aceste institutii va trebui ca avocatii sa devina mai curajosi, mai organizati, mai sinceri, mai putin individualisti, mai putin cinici, mai responsabili si, mai putin viciosi.
Cu credinta, lupta mea se da in avocatura, dar ea va trebui data cu jertfa necesara in toate domeniile de activitate.
